În România, telefonul poate fi interzis în clasă, dar nu și în pauze

În România, elevii nu au voie să folosească telefonul mobil în timpul orelor, dar nicio regulă națională nu li-l interzice în pauze. Școlile pot totuși să adauge restricții prin regulamentele de ordine interioară. Subiectul revine în dezbatere, după cum notează HotNews, într-un material publicat pe 29 octombrie 2026, în care au fost chestionați doi psihologi.

Ce prevede legea și unde a ajuns proiectul

Chiar de la începutul anului, Raluca Turcan, parlamentar liberal (PNL), a înregistrat în Parlament o propunere legislativă prin care mobilele ar fi scoase din școli și din licee. Documentul nu a fost încă supus votului și se află în dezbatere la nivelul comisiilor. Turcan a prezentat demersul în acești termeni: „Nu este o pedeapsă pentru copii și nici un război cu tehnologia. Este o măsură pentru a le reda elevilor concentrarea și timpul de învățare”.

România nu e singura care discută o astfel de schimbare: tot mai multe țări iau în calcul măsuri mai drastice, invocând efecte asupra atenției, asupra rezultatelor școlare și asupra socializării din pauze.

De ce vor susținătorii măsura

Primul obiectiv este readucerea atenției în clasă. Mulți profesori observă de câțiva ani o concentrare tot mai fragmentată. Logica măsurii este că, dacă principala sursă de distragere dispare din bancă, elevii se pot concentra mai bine, iar timpul de învățare devine mai eficient.

Oana Calnegru, psiholog și psihoterapeut de familie, susține propunerea: „Mi se pare că este o idee bună să sustragem factori distractori din orele de școală.” Alertele și mesajele împart atenția elevului în mai multe direcții, iar reluarea activității de la care a fost distras îl costă un efort în plus.

Al doilea obiectiv ține de pauze. Susținătorii spun că în multe școli ele au devenit mai degrabă consum individual de ecran decât joacă sau conversație. Interacțiunile față în față au, în opinia lor, un rol formativ: elevii învață să înceapă o discuție, să rezolve mici conflicte și să-și găsească locul în grup.

Argumentele pro și contra, față în față

Buzilă conduce Departamentul Antibullying din cadrul Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei. Potrivit ei, dacă este luată izolat, interdicția nu a produs la început beneficii vizibile pentru concentrare. Ameliorări ar interveni abia după circa trei ani, cu condiția ca și modul de predare să fie schimbat. Materialul nu precizează despre ce studii este vorba. Ea trage un semnal de alarmă: „Studiile arată că, acolo unde interdicția a fost introdusă brusc, unii copii au trecut printr-un veritabil sevraj psihologic”.

Pentru adolescenți, spune Buzilă, telefonul răspunde nevoii de apartenență. Utilizarea devine problematică atunci când e simptom, de pildă la copiii cu anxietate socială sau stimă de sine scăzută, care se ascund în spatele ecranului în loc să-și construiască relații reale.

Calnegru mai aduce o precizare: smartphone-ul poate servi și drept cale de scăpare din mediul social din jur, iar astfel elevii nu mai creează legături cu cei din preajmă. Ea evită o concluzie tranșantă: „Nu cred că putem spune simplu că interdicția e bună sau rea. Întotdeauna există extreme și efecte diferite”.

De ce rezultatul depinde de context

După Buzilă, efectele diferă în funcție de vârsta elevilor, de legătura pe care o aveau deja cu telefonul și de maniera în care este pusă în practică restricția. Un copil care îl folosește în principal ca să se informeze și să comunice se deosebește mult de unul devenit dependent de aparat. De aceea, psihologa recomandă ca dezbaterea să pornească de la două întrebări: ce urmărim să obținem prin această interdicție și cum gestionăm consecințele retragerii telefonului din viața de la școală.

Foto: RDNE Stock project / Pexels