România a cerut Ucrainei să nu reducă rețeaua școlilor în limba română

România a cerut Ucrainei să păstreze rețeaua tradițională de școli în care se predă în limba română, în contextul reformei prin care trece sistemul de învățământ ucrainean. Mesajul a fost transmis vineri, 9 octombrie, de secretarul de stat Ana Tinca, în timpul consultărilor politice purtate cu Oleksandr Mișcenko, viceministru de Externe la Kiev.

Ce a cerut concret partea română

Conform comunicatului Ministerului Afacerilor Externe, redat de Digi24, Bucureștiul vrea ca elevii din comunitatea românească să poată învăța în continuare în limba lor maternă, iar școlile existente să rămână deschise. Ana Tinca a explicat că o astfel de garanție înseamnă două lucruri: menținerea rețelei de unități cu predare în română și renunțarea la orice măsură regresivă în reforma educației din Ucraina.

Cererea privește toate nivelurile de învățământ și pune accent pe trei noțiuni: continuitate, sustenabilitate și acces adecvat. Aceeași formulare a fost reluată de G4Media, care a preluat comunicatul. Potrivit acestuia, în privința învățământului în limba română din Ucraina, Bucureștiul a insistat ca statul vecin să garanteze continuitatea, sustenabilitatea și accesul adecvat al elevilor la școlile în română, indiferent de nivel.

Ce înseamnă cele trei cuvinte cheie

Comunicatul nu detaliază fiecare termen, dar sensul lor general este ușor de urmărit. Continuitatea se referă la posibilitatea ca un copil care începe școala în limba română să o poată termina în aceeași limbă. Sustenabilitatea privește durata: rețeaua să nu fie micșorată treptat, de la an la an. Accesul adecvat ține de distanță și de disponibilitate, adică existența unei școli cu predare în română acolo unde trăiesc familiile care o cer.

Cine a formulat solicitarea și în ce cadru

Ana Tinca este secretar de stat pentru afaceri strategice și globale în cadrul MAE. G4Media, care preia informațiile de la Mediafax, arată că întâlnirea cu partea ucraineană a avut loc vineri. Potrivit ministerului, această rundă face parte dintr-un dialog regulat între cele două ministere de Externe.

Tema școlilor a fost discutată alături de situația de securitate din regiune și de evoluția războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, într-un schimb de opinii pe care comunicatul îl descrie drept amplu.

Rolul minorității române în reformă

Delegația română a insistat ca reprezentanții minorității române din Ucraina să fie consultați în mod regulat, transparent și substanțial. Această consultare ar trebui să privească inclusiv modificările legislative aflate acum în discuție. Documentul nu precizează însă care sunt prevederile vizate și nici nu menționează un calendar.

Celelalte teme de pe agendă

Educația nu a fost singurul subiect al consultărilor. Comunicatul MAE menționează mai multe direcții de cooperare:

• securitatea regională, cursul războiului și căile de întărire a relației dintre București și Kiev;
• ajutorul pe care România îl acordă Ucrainei, descris drept ferm și multidimensional, cu accent pe securitatea cibernetică și pe combaterea amenințărilor hibride;
• voința ambelor state de a continua dialogul politic, în spiritul Parteneriatului Strategic;
• progresele din domeniul conectivității, între care noul pod peste Tisa de la Sighetu Marmației și punctul de frontieră deschis acolo;
• lucrul mai departe la proiecte de infrastructură, de transport și de energie între România, Republica Moldova și Ucraina.

Ce nu spune comunicatul

Textul publicat de MAE prezintă doar poziția părții române. Nici Digi24, nici G4Media nu relatează un răspuns al delegației ucrainene la solicitarea privind școlile și nici vreun angajament concret asumat de Kiev în urma întâlnirii. Rămâne de urmărit cum vor arăta modificările legislative anunțate și în ce măsură vor ține seama de cererea comunității românești.

Imagine principală. Sursă: Wikimedia Commons. Atribuire: Kogayonon at Romanian Wikipedia. Licență: Public domain.