România se confruntă cu o creștere economică surprinzător de mică: doar 1,5% în 2025 din cauza riscurilor interne și regionale

România se află într-o perioadă de tranziție economică, cu o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) estimată la 1,5% în 2025. Această evoluție, deși mai bună decât creșterea de 0,9% din 2024, rămâne sub potențialul economic al țării, care ar putea atinge un ritm anual de 3-4% dacă ar fi eliminate influențele negative curente. Conform analizei realizate de Romanian Economic Monitor (RoEM), există multiple provocări atât interne, cât și externe ce ar putea afecta performanța economică a României în anii următori.

Provocări interne și externe

Creșterea economică a României este afectată de instabilitatea politică internă, precum și de riscurile geopolitice globale. Deși decizia Curții Constituționale din 11 martie a fost un pas important, instabilitatea politică rămâne o sursă de incertitudine. Pe plan extern, tensiunile geopolitice și recuperarea lentă a economiei zonei euro amplifică presiunile asupra economiei românești. În acest context, gestionarea cu strictețe a deficitului bugetar devine esențială pentru a evita alte complicații economice.

Acest vulcan submarin, gata să erupă în 2025, ar putea schimba pentru totdeauna coasta de vest americană

Impactul consumului și al importurilor

Anul 2024 a fost marcat de o creștere semnificativă a consumului, alimentată de majorările salariale și de creșterea pensiilor în context electoral. Acest boom al consumului a fost însă satisfăcut în mare parte prin importuri, ceea ce a dus la un impact negativ asupra exporturilor nete. În timp ce consumul a adăugat 3,6% la creșterea PIB-ului, importurile au crescut semnificativ, iar exporturile au stagnat. Această dinamică a dus la o contribuție negativă de -2,9% din partea exporturilor nete la creșterea PIB-ului.

România și Bulgaria obțin o aderare completă la Schengen, cu o condiție

Rolul investițiilor și al fondurilor europene

Investițiile au scăzut dramatic în ultimul trimestru din 2024, înregistrând o contracție de două cifre, în special în sectorul construcțiilor. Deși investițiile rezidențiale au arătat semne de slăbiciune, investițiile în infrastructură, stimulate de cheltuielile guvernamentale, nu au reușit să susțină activitatea economică. Fondurile europene ar putea constitui un colac de salvare în 2025, fiind esențial ca guvernul să le acceseze și să le utilizeze eficient pentru investiții în infrastructură. Fără aceste fonduri, creșterea economică ar putea rămâne sub așteptări.

Acest robot pisciform Eve promite să revoluționeze studiul oceanelor cu tehnologie de ultimă generație și biomimetică

Beneficiile aderării la spațiul Schengen

Un alt factor important pentru creșterea economică este aderarea completă a României la spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2025. Această aderare ar putea stimula comerțul internațional, atrăgând investitori noi care vor putea accesa mai ușor rețeaua logistică a Europei de Vest. De asemenea, aderarea ar putea încuraja dezvoltarea infrastructurii, îmbunătățind condițiile de transport la granița de vest a României.

Analizând toate aceste aspecte, creșterea PIB-ului României în 2025 este estimată la 1,5%, o îmbunătățire față de anul anterior, dar încă departe de potențialul pe termen lung al țării. Cum va reuși România să navigheze prin aceste provocări economice și politice complexe pentru a-și atinge potențialul de creștere?

Ți-a plăcut? 4.6/5 (25)