România și Bulgaria obțin o aderare completă la Schengen, cu o condiție

După un proces îndelungat care a început în 2011, România și Bulgaria vor deveni membri cu drepturi depline ai Spațiului Schengen de la 1 ianuarie 2025. Această decizie importantă a fost posibilă datorită ridicării veto-ului de către Austria în luna trecută, marcând astfel un moment de victorie pentru cele două țări și pentru întreaga Europă. Cu toate acestea, aderarea este însoțită de o condiție esențială: introducerea temporară a controalelor la granițele terestre între Ungaria și România, și între România și Bulgaria, pentru a preveni orice amenințare serioasă la adresa ordinii publice și a securității interne.

Aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen

Decizia recentă a miniștrilor de Interne din Uniunea Europeană de a aproba aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen a fost o victorie semnificativă și mult așteptată. Începând cu data de 1 ianuarie 2025, cele două țări vor deveni membri cu drepturi depline, după un parcurs lung și laborios.

Această aprobare vine după ce Austria a ridicat veto-ul său ferm, deschizând astfel calea pentru integrarea completă a celor două state în zona fără frontiere.

O călătorie lungă și dificilă

De la momentul în care Comisia Europeană a declarat România și Bulgaria pregătite să adere, în 2011, drumul a fost presărat cu obstacole politice considerabile. Germania și Franța inițial s-au opus candidaturii comune, dar opoziția politică s-a diminuat în timp, lăsând doar Olanda și apoi Austria ca ultimele piedici majore.

Până la ridicarea completă a controalelor la granițele terestre, a trebuit să se facă concesii importante pentru unele țări membre care au invocat riscurile de migrație neregulamentară ca motiv de îngrijorare.

Impactul asupra cetățenilor și economiei

Intrarea în Spațiul Schengen va permite cetățenilor români și bulgari să călătorească fără verificări la granițele terestre, sprijinind astfel libertatea de mișcare și economiile locale. Cele două țări vor putea să participe mai activ în piața comună europeană, ceea ce ar putea genera o creștere economică semnificativă.

O problemă esențială rămâne faptul că, cel puțin pentru primele șase luni, controalele la frontiera terestră vor fi menținute între România și Bulgaria și Ungaria, ca măsură de precauție pentru orice amenințări la adresa ordinii publice și securității interne.

Considerații politice și securitate

Inevitabil, decizia de aderare include un compromis între libertatea de mișcare și preocupările privind securitatea. Unele state membre, inclusiv Germania și Franța, recurg în continuare la controale la granițele interne ca un instrument pentru a-și liniști populația că sunt luate măsuri împotriva migrației ilegale.

Saila Heinikoski, cercetător senior la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale, subliniază că reintroducerea controalelor la frontierele interne poate funcționa mai mult ca un simbol politic decât un instrument efectiv pentru controlul migrației.

Structura actuală a Spațiului Schengen

Spațiul Schengen, una dintre cele mai tangibile realizări ale integrării europene, cuprinde în prezent 29 de țări și aproape 450 de milioane de oameni. Această extindere cuprinzătoare ilustrează puterea cooperării europene și a dorinței de a susține unitatea pe continent.

Cu toate acestea, provocările rămân la ordinea zilei, iar succesul deplin al integrării va depinde de capacitatea membrilor de a gestiona preocupările legate de securitate fără a restrânge inutil libera circulație.

Informații cheie despre aderarea la Schengen

Viitorul Schengen pentru România și Bulgaria

Considerând toate evoluțiile recente, acceptarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen deschide un nou capitol pentru ambele țări, dar și pentru întreaga regiune de est a Europei. Acesta este rezultatul unui drum lung și adesea dificil, marcat de negocieri intense și schimbări de paradigme politice.

Deși succesul aderării marchează o realizare remarcabilă, există provocări suplimentare, inclusiv introducerea verificărilor temporare la granițe, care pot afecta fluxul liber de persoane și bunuri. Este de așteptat ca aceste măsuri să fie folosite pentru a aborda problemele legate de migrația ilegală. Această situație ridică întrebări despre capacitatea Schengen de a menține echilibrul dintre libertatea de mișcare și siguranța națională.

Se va putea oare extinderea Spațiului Schengen către România și Bulgaria să inspire o mai mare coeziune europeană, în ciuda provocărilor contemporane? Această evoluție invită la reflecție asupra viitorului Uniunii Europene și asupra capacității sale de a se adapta la schimbările geopolitice.

Ți-a plăcut? 4.5/5 (28)