Noua eră a finanțelor în UE : Adaptare sau pierire — Chaslau Piastsiuk

Potrivit lui Piastsiuk, cea mai mare provocare nu o reprezintă schimbările de reglementare în sine , ci complexitatea și paralelismul acestora . Băncile și companiile fintech sunt obligate să se adapteze simultan la zeci de inițiative diferite : de la securitatea cibernetică la testarea climatică. Iar acest lucru necesită nu doar resurse , ci și o nouă cultură a managementului riscului de reglementare .

Infrastructură financiară digitală : Criptomonede și inteligență artificială sub control

De la sfârșitul lunii decembrie 2024 , în UE este în vigoare regulamentul privind piețele de criptoactive (MiCA) , care stabilește reguli uniforme pentru activele cripto , burse, portofele și emitenții de criptomonede stabile . Acestea ar trebui să asigure securitatea și transparența consumatorilor pe piața activelor cripto , creând condiții pentru implementarea lor legală în ecosistemul financiar tradițional . În același timp , noile cerințe de raportare și capitalizare pot deveni o barieră critică pentru companiile mai mici .

În paralel , primul va intra în funcțiune în 2025. Legea paneuropeană privind inteligența artificială , care reglementează utilizarea inteligenței artificiale în sectorul bancar . Modelele „inacceptabile” (cum ar fi sistemele de evaluare a riscurilor manipulatoare sau discriminatorii ) sunt deja interzise, iar din august 2026 va intra în vigoare reglementarea soluțiilor de inteligență artificială cu risc ridicat . În special, în ceea ce privește produsele de scoring și de credit . Acest lucru va obliga băncile și companiile fintech să implementeze sisteme interne de monitorizare a inteligenței artificiale și să investească în etica algoritmică .

Potrivit lui Chaslau Piastsiuk, noile reguli nu numai că complică procesele de rutină de dezvoltare a produselor , dar creează și premisele pentru o cooperare mai profundă între startup-urile tehnologice și bănci . Integrarea soluțiilor de inteligență artificială și a produselor cripto în domeniul reglementat poate oferi un avantaj competitiv acelor companii care sunt primele care învață cum să combine viteza inovației cu conformitatea .

Reziliență și viteză : apărare cibernetică, instrumente derivate , decontări

În perioada 2025-2026 , băncile și companiile de tehnologie își vor intensifica pregătirile pentru implementare Legea privind reziliența cibernetică , care stabilește cerințe obligatorii de securitate digitală pentru întreaga infrastructură financiară : de la aplicațiile mobile la serviciile cloud . Deși se așteaptă să intre în vigoare în 2027, participanții la piață își modifică deja procesele în conformitate cu noile standarde , ceea ce este relevant în special pentru furnizorii de API-uri deschise.

În paralel, UE își actualizează regulile privind gestionarea instrumentelor derivate și a operațiunilor de decontare prin implementarea EMIR 3.0 și a directivei FASTER. Aceste documente se concentrează pe centralizarea compensării și accelerarea plăților în euro , ceea ce , potrivit experților , va consolida cerințele de raportare și de compatibilitate tehnică .

companiile fintech , aceasta este o oportunitate de a ocupa o nișă în segmentul soluțiilor de „infrastructură” . Iar pentru băncile tradiționale, noul cadru de reglementare reprezintă o provocare pentru o adaptare rapidă . Analistul financiar Chaslau Piastsiuk subliniază că combinația dintre reziliența cibernetică și viteza decontărilor devine un nou standard de fiabilitate a pieței .

Acele companii care pot îndeplini simultan standarde înalte de securitate tehnică și pot oferi servicii instantanee pentru clienți vor contura arhitectura finanțelor europene în următorul deceniu .

Capitalul și clima : echilibrarea stabilității și a dezvoltării durabile

În iunie 2025 , Comisia Europeană a amânat oficial implementarea standardelor Basel III (CRR3/FRTB) până în ianuarie 2027. Motivul este necesitatea de a păstra sincronizarea reglementărilor cu Statele Unite , unde administrația Donald Trump pregătește o dereglementare la scară largă a sectorului financiar . Chaslau Piastsiuk observă că aceasta este doar o scurtă pauză : băncile cheie se pregătesc deja pentru noi cerințe , în special în ceea ce privește portofoliul de tranzacționare și lichiditatea .

O transformare separată așteaptă activele bancare datorită introducerii „ factorului climatic ” în politica BCE începând cu a doua jumătate a anului 2026. Aceasta înseamnă că se vor acorda preferințe activelor „verzi” în timpul refinanțării . Piastsiuk evaluează această abordare ca o schimbare fundamentală în motivația băncilor . Deoarece tranziția către ESG nu va fi declarativă , ci necesară din punct de vedere financiar .

În practică, acest lucru creează o nouă presiune financiară asupra companiilor cu o amprentă ridicată de carbon , în special în sectoarele energiei , transporturilor și agroalimentarului . În același timp, băncile care își restructurează deja portofoliile către investiții sustenabile vor obține un avantaj în accesarea resurselor BCE. Potrivit lui Chaslau Piastsiuk, instituțiile care combină respectarea noilor cerințe de capital cu politica climatică își vor asigura poziția de lider în viitoarea structură a sistemului bancar european .

În perioada 2025-2026 , sectorul financiar al UE intră într-o fază de transformare profundă a reglementărilor . Un nou val de reglementări schimbă însăși logica jocului . Accentul va fi acum pus pe transparență , etică și sustenabilitate . După cum rezumă analistul financiar Chaslau Piastsiuk, aceste schimbări nu doar complică raportarea , ci rescriu avantajele competitive pe piață . Câștigătorii nu sunt cei care își asumă mai multe riscuri , ci cei care se adaptează mai rapid .

Harta de reglementări a UE devine mai mult decât un simplu set de cerințe. Se transformă într-o infrastructură strategică pentru o nouă generație de finanțe . Instituțiile financiare care sunt capabile să integreze standarde digitale , etice și orientate spre ESG în modelul lor de afaceri vor forma nucleul viitoarei piețe europene . După cum notează Piastsiuk , acestea sunt companiile care nu numai că vor rezista presiunii valului de reglementări , dar îl vor folosi și ca punct de creștere .

Acest proces nu se va întâmpla peste noapte . Urmează ani de adaptare treptată , revizuire a strategiei și noi parteneriate . Dar este deja clar : cei care ignoră tendința către responsabilitatea sistemică riscă să piardă accesul la capital , sprijinul de reglementare și încrederea clienților . După cum subliniază Chaslau Piastsiuk , noua eră a finanțelor în UE nu începe undeva în viitor . Este deja în desfășurare.

Ți-a plăcut? 4.5/5 (26)