Banca Mondială a raportat că economia globală se îndreaptă spre un nivel scăzut de jumătate de deceniu în 30 de ani

Economia globală va încetini pentru al treilea an consecutiv în 2024 și se va îndrepta spre cea mai slabă jumătate de deceniu de la începutul anilor 1990, a declarat marți Banca Mondială în cea mai recentă prognoză anuală.

În timp ce ratele mai mari ale dobânzilor par să conducă inflația sub control fără o criză financiară severă sau o creștere a șomajului de care mulți se tem, performanța generală a economiei globale este în urmă, a declarat Intermidt Gill, economistul de top al băncii.

După o redresare bruscă în 2021 din adâncul pandemiei, economia globală este de așteptat să crească cu 3% în 2022, în scădere față de o rată de 2,6% anul trecut și se așteaptă să înregistreze o rată modestă de 2,4% în acest an, a declarat banca în cadrul său anual. raport economic global. Raport de oportunitati. Aceste rate au rămas în urmă cu o medie de 3,1% în deceniul anilor 2010.

Încetinirea continuă garantează că liderii mondiali nu vor îndeplini obiectivele de dezvoltare pentru 2030 convenite în 2015 de cei 193 de membri ai Națiunilor Unite, inclusiv de Statele Unite. Guvernele s-au angajat să transforme economia globală până la sfârșitul deceniului. 17 obiective ambițioase, inclusiv eliminarea sărăciei extreme, reducerea la jumătate a emisiilor de gaze cu efect de seră, îmbunătățirea educației pentru cei săraci și eliminarea foametei.

Procedurile nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Dar, în urma a trei ani de negocieri, care au culminat cu un discurs al Papei Francisc la Națiunile Unite, au fost considerați ca având un pumn moral.

READ  Fumul de la incendiile canadiene acoperă coasta de est a SUA

„Anii 2020 au fost până acum o perioadă de promisiuni încălcate. „Guvernele din întreaga lume au ratat țintele „fără precedent” pe care s-au angajat să le atingă până în 2020”, a scris Gill în prefața raportului, care a etichetat perspectivele drept „sumbritoare”.

Cum navighează noul șef al Băncii Mondiale în controversa privind schimbările climatice

Un sfert din țările în curs de dezvoltare ale lumii sunt astăzi mai sărace decât erau înainte de pandemie, a spus banca.

„Când te uiți la imaginea de ansamblu, nu este frumos”, a spus Ayhan Ghose, economistul șef adjunct al băncii.

Cu toate acestea, banca a sărbătorit progresul în punerea sub control a inflației. La nivel global, se preconizează că inflația va ajunge în medie la 3,7% în acest an, în creștere de la 5,3% în 2023.

Dar prețurile vor continua să crească mai mult în acest an decât spun băncile centrale precum Rezerva Federală.

„Sugerez să nu scoatem încă şampanie”, a spus Goss.

Banca estimează că SUA ar trebui să crească cu o rată de 1,6% în acest an, de două ori mai rapid decât Europa sau Japonia. Se așteaptă ca China să crească cu 4,5%, față de 5,2% anul trecut, pe măsură ce redeschiderea post-Covid se estompează.

Pe termen lung, decelerația este singura problemă pentru economiile avansate și țările cu venituri medii. Un motiv pentru creșterea anemică din ultima perioadă este scăderea bruscă a cheltuielilor pentru investiții, care se află la jumătate din rata medie observată în ultimele două decenii.

Banca Mondială a avertizat cu privire la o recesiune profundă în economia globală care se clătina

READ  Închiderea guvernului SUA: Kevin McCarthy luptă pentru un acord de ultim moment

Prin implementarea unor schimbări de politică, cum ar fi comerțul extins și fluxurile de capital și reglementarea bugetului guvernamental, țările în curs de dezvoltare pot stimula un boom investițional, a spus banca, citând exemple istorice. În 192 de episoade din 1950, țări precum Chile, Columbia și Turcia și-au crescut ratele anuale de creștere economică cu aproape o treime, din cauza cheltuielilor mai mari pentru instalații și echipamente noi.

În astfel de perioade, țările în curs de dezvoltare și-au extins economiile cu aproximativ 40% în șase ani, se arată în raport.

În timp ce economiștii băncilor se așteaptă la un an bun în viitor, ei au avertizat că condițiile vor dezamăgi mai degrabă decât să creeze o surpriză pozitivă. Războiul din Gaza – împreună cu ostilitățile în curs din Ucraina – ar putea împiedica creșterea globală. Creșterea luptelor din Orientul Mijlociu ar putea duce la creșterea prețurilor petrolului peste nivelul actual de 75 de dolari pe baril, încetinind creșterea și crescând inflația.

Atacurile asupra navelor prin Marea Roșie au determinat navele de marfă să urmeze ruta lungă și costisitoare în jurul vârfului sudic al Africii. În cele 10 zile încheiate pe 2 ianuarie, volumul comerțului prin Canalul Suez, care leagă Marea Roșie de Mediterana, a scăzut cu 28%, potrivit Fondului Monetar Internațional.

Întreruperea acelei rute maritime cheie, dacă va continua, ar putea pune presiune asupra prețurilor în SUA și în alte părți.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *