« Acest algoritm a reușit imposibilul »: cum GDPR a fost transformat radical de inteligența artificială în protecția datelor personale

Inteligența artificială (IA) a devenit o tehnologie omniprezentă, influențând diverse domenii precum marketingul, sănătatea, recrutarea și serviciile financiare. Cu toate acestea, utilizarea sa pe scară largă ridică numeroase întrebări legate de confidențialitate și protecția datelor personale. Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), un standard european recunoscut la nivel global, joacă un rol esențial în asigurarea faptului că dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor bazate pe IA respectă drepturile fundamentale ale persoanelor vizate. În contextul în care algoritmii pot procesa volume uriașe de informații într-un timp record, provocarea principală constă în găsirea unui echilibru între inovație și respectarea normelor legale.

Provocări juridice în utilizarea datelor personale de către IA

Procesarea datelor personale prin intermediul inteligenței artificiale trebuie să se bazeze pe un temei legal, conform Articolului 6 din Regulamentul 679/2016, cum ar fi consimțământul explicit, interesul legitim sau executarea unui contract. De exemplu, dacă un sistem IA este utilizat pentru personalizarea ofertelor de marketing, utilizatorul trebuie să fie informat clar despre modul în care sunt utilizate datele sale și să își dea consimțământul explicit în acest scop.

Ministerul Energiei dă lovitura cu investiții fabuloase: contracte de peste 138 milioane RON

Antrenarea modelelor de IA implică adesea utilizarea unor volume mari de date personale, ceea ce ridică îngrijorări legate de confidențialitate. Conform Articolului 9 din GDPR, utilizarea datelor sensibile (cum ar fi informații despre sănătate, origine etnică sau opinii politice) este interzisă fără un temei legal valid. De asemenea, anonimizarea datelor este esențială pentru reducerea riscurilor. Dacă o companie dezvoltă un model de recunoaștere facială și folosește imagini dintr-o bază de date publică ce conține date personale identificabile, aceasta trebuie să anonimizeze datele sau să obțină consimțământul indivizilor.

Propulsare cosmică uluitoare: 1% din viteza luminii prin detonarea a 1000 de bombe nucleare și o pânză solară

Evaluarea impactului asupra protecției datelor și auditarea algoritmilor

Companiile care utilizează IA sunt obligate să efectueze Evaluări de Impact asupra Protecției Datelor (DPIA), conform Articolului 35 din GDPR, și să implementeze măsuri de securitate adecvate pentru protejarea datelor personale. Auditarea algoritmilor este esențială pentru a identifica eventualele erori care ar putea duce la rezultate discriminatorii. IA prezintă provocări legate de respectarea drepturilor persoanelor vizate, așa cum sunt menționate în Articolele 15-21 din Regulament. Persoanele vizate trebuie să aibă acces la informații clare despre modul în care sunt procesate datele lor și să poată solicita ștergerea datelor lor din sistemele IA.

World Class își deschide cel mai mare club de fitness din nordul Bucureștiului: 2300 mp de lux și sănătate în Cosmopolis

Costuri și provocări în conformitatea cu GDPR

Conformitatea cu GDPR impune costuri suplimentare pentru dezvoltarea tehnologiilor IA, cum ar fi proiectarea sistemelor care minimizează colectarea datelor (Privacy by Default) și integrarea protecției datelor din faza de proiectare (Privacy by Design). În plus, companiile trebuie să documenteze și să demonstreze conformitatea. Această provocare afectează afacerile care dezvoltă aplicații bazate pe IA, obligându-le să proiecteze funcționalități care colectează doar datele strict necesare pentru obiectivele lor.

În practică, multe companii au fost sancționate pentru utilizarea necorespunzătoare a sistemelor IA, cum ar fi utilizarea datelor biometrice pentru recunoaștere facială, clasificată ca un risc inacceptabil conform reglementărilor IA. Sistemele de monitorizare biometrică în timp real în spațiile publice sunt interzise, deoarece pot afecta semnificativ drepturile și libertățile fundamentale ale indivizilor.

Rolul Actului privind Inteligența Artificială (AI Act) în completarea GDPR

Astfel, „Actul privind Inteligența Artificială” (AI Act) completează GDPR prin stabilirea unor reguli clare pentru utilizarea IA în UE. AI Act clasifică aplicațiile IA pe baza riscurilor și introduce cerințe stricte pentru sistemele „cu risc ridicat”, cum ar fi recunoașterea facială utilizată de autorități, sistemele IA din sănătate sau sistemele automate de recrutare, care trebuie să respecte atât cerințele GDPR, cât și cele ale AI Act. Acest cadru legal are rolul de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor și de a asigura o utilizare etică și responsabilă a tehnologiilor IA în Europa.

În contextul actual, cum vor reuși companiile să integreze inovația tehnologică și respectarea reglementărilor stricte în domeniul protecției datelor?

Ți-a plăcut? 4.4/5 (22)