S&P amenință România cu statutul de „junk”: Deficitul public explodează, riscând fonduri UE de 60 miliarde euro

România traversează o perioadă economică dificilă în urma unei revizuiri negative a perspectivei de rating de către S&P Global Ratings. Această decizie reflectă un context mai amplu de riscuri crescute pentru finanțele publice ale țării. În ciuda asigurărilor oferite de ministrul de finanțe, Tanczos Barna, că bugetul pentru 2025 va consolida o viziune prudentă în gestionarea banilor publici, provocările economice rămân pregnante. Într-un moment în care România încă se resimte după alegerile parlamentare recente și se confruntă cu o fragmentare politică mai accentuată, presiunile asupra economiei par să crească, afectând potențialul de creștere și stabilitatea financiară a țării.

Presiuni asupra finanțelor publice

România se confruntă cu provocări semnificative în gestionarea finanțelor publice, pe fondul unor deficite bugetare ridicate și a unei creșteri a datoriei publice în raport cu PIB-ul. S&P Global Ratings a subliniat riscurile financiare crescânde, care au condus la revizuirea perspectivei de rating de la stabil la negativ. Acest pas a urmat unei acțiuni similare întreprinse de Fitch în decembrie, care a atras atenția asupra fragilității economiei românești în contextul incertitudinilor politice.

Conform estimărilor, deficitul public al României ar putea ajunge la 7,5% din PIB în 2025, cu o consolidare fiscală lentă la un decalaj de 5,8% în 2028, comparativ cu obiectivul de 5,0% stabilit de Uniunea Europeană în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv. Datoria publică ar putea atinge 65,4% din PIB până la sfârșitul perioadei de prognoză de patru ani, ceea ce ar putea crea presiuni suplimentare asupra economiei.

Rata ridicată a deficitului bugetar din ultimii ani, de 7,6% din PIB în medie din 2020, a dus la o creștere de 15 puncte procentuale a raportului datorie-PIB, ajungând la 52,4% la sfârșitul anului 2024. Această situație complicată pune în pericol capacitatea României de a accesa fondurile europene de 60 de miliarde de euro, care reprezintă aproximativ 17% din PIB-ul estimat pentru 2024.

NASA X-59: Avionul care promite să readucă zborurile supersonice deasupra orașelor cu un „tunet sonic” silențios

Impactul politicii fiscale și al creșterii economice

Unul dintre principalele motive pentru care România se confruntă cu dificultăți economice este incapacitatea guvernului de a implementa măsuri de consolidare fiscală eficiente. Acest lucru este exacerbat de fragmentarea politică și de perspectivele de creștere economică lentă. În cazul în care țara nu va reuși să îndeplinească obiectivele stabilite de Uniunea Europeană în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv, accesul la fondurile europene esențiale ar putea fi afectat negativ.

În scenariul de bază, economia României este așteptată să crească cu 2,1% în acest an, după o creștere de doar 1,0% în 2024. Deși se estimează rate de creștere mai puternice în perioada 2026-2028, acestea nu vor depăși niciodată 3%. Această creștere economică modestă, combinată cu o politică fiscală ineficientă, ar putea duce la o deteriorare mai rapidă a metricilor financiare publice și, implicit, la o reducere a ratingului țării la nivelul „junk”, ceea ce ar putea îngreuna accesul României la piețele internaționale de capital.

Reacția autorităților și planurile pentru viitor

Ministrul de finanțe, Tanczos Barna, și-a exprimat încrederea în capacitatea guvernului de a gestiona eficient provocările economice, subliniind că planificarea bugetară pentru 2025 va reflecta o viziune prudentă. El a menționat că economia României se poate baza pe o creștere constantă și pe investiții publice masive, care vor susține dezvoltarea economică a țării.

Acest avion de luptă chinez, comparat cu o frunză de ginkgo, ar putea redefini puterea aeriană mondială

Cu toate acestea, guvernul nu a finalizat încă planificarea bugetului pentru 2025, iar măsurile de consolidare fiscală suplimentare sunt încă incerte. În ciuda circumstanțelor dificile, Trezoreria intenționează să acceseze piața externă cu o nouă emisiune de obligațiuni în valută, sperând să atragă investiții străine necesare pentru stabilitatea financiară.

În acest context, este esențial ca autoritățile să mențină un dialog deschis cu partenerii europeni și să implementeze măsuri de consolidare fiscală coerente pentru a asigura stabilitatea macroeconomică a României pe termen lung.

Provocările și oportunitățile pieței financiare

Un aspect important în contextul actual este capacitatea României de a naviga pe piețele financiare internaționale. Pe măsură ce riscurile economice cresc, țara trebuie să își consolideze poziția pe aceste piețe prin strategii eficiente de atragere a investițiilor și prin gestionarea adecvată a datoriei publice.

Românii înfruntă o criză dublă: costul vieții crește, iar schimbările climatice amenință viitorul

Aceasta implică nu doar emiterea de obligațiuni, ci și crearea unui mediu de afaceri atractiv pentru investitori, prin politici fiscale clare și stabilitate politică. În plus, o colaborare strânsă cu instituțiile financiare internaționale ar putea oferi României acces la resurse și expertiză necesare pentru a depăși provocările economice curente.

Pe de altă parte, oportunitățile nu lipsesc. Investițiile în infrastructură și în sectoare strategice, cum ar fi energia regenerabilă, ar putea stimula creșterea economică și ar putea crea locuri de muncă. De asemenea, accesul la fondurile europene, dacă este gestionat corect, ar putea oferi un impuls semnificativ economiei și ar putea contribui la îmbunătățirea competitivității României pe plan internațional.

Strategii pentru creșterea sustenabilă

În fața acestor provocări, România trebuie să adopte strategii clare pentru a asigura o creștere economică sustenabilă și pentru a reduce vulnerabilitățile financiare. Un prim pas ar fi implementarea unor reforme structurale care să sporească eficiența sectorului public și să îmbunătățească climatul de afaceri.

De asemenea, guvernul trebuie să se concentreze pe diversificarea economiei prin sprijinirea sectoarelor inovatoare și a IMM-urilor, care pot aduce valoare adăugată și pot crea locuri de muncă. Investițiile în educație și formare profesională sunt esențiale pentru a pregăti forța de muncă pentru provocările viitorului și pentru a stimula inovația.

O altă prioritate ar trebui să fie îmbunătățirea infrastructurii, care poate atrage investiții și poate facilita comerțul. Aceasta include nu doar infrastructura de transport, ci și cea digitală, care este crucială pentru dezvoltarea unei economii moderne și competitive.

În concluzie, România se află într-un moment decisiv pentru viitorul său economic. Cu o planificare bugetară prudentă și măsuri de consolidare fiscală eficiente, țara poate naviga cu succes prin aceste vremuri dificile. Întrebarea rămâne: vor reuși autoritățile să implementeze politicile necesare pentru a asigura stabilitatea și prosperitatea pe termen lung? Aceasta este provocarea care va defini evoluția României în anii ce urmează.

Înfruntați acest quiz: sunteți de neînvins pe acest articol?

[ays_quiz id=”31″]

Ți-a plăcut? 4.5/5 (26)