România și Bulgaria, în fața celei mai mari confruntări juridice europene: o criză a apelor uzate

Comisia Europeană a decis să aducă România și Bulgaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligațiilor privind colectarea și tratarea apelor uzate urbane. Această acțiune vine după ani de avertismente și asistență financiară substanțială oferită de Uniunea Europeană. Situația nu este doar o provocare juridică, ci și una de mediu, cu implicații directe asupra sănătății umane și a ecosistemelor.

Problemele majore identificate

În România, 150 de aglomerări mari nu îndeplinesc cerințele directivei europene în ceea ce privește sistemele de colectare. În alte 154 de aglomerări, apa uzată urbană care intră în sistemele de colectare nu este tratată corespunzător. De asemenea, în 155 de aglomerări mari, România nu oferă un tratament mai riguros înainte de a deversa apa uzată în zonele sensibile.

Bulgaria nu se confruntă cu o situație la fel de gravă, dar 10 aglomerări mari nu îndeplinesc cerințele directivei pentru sistemele de colectare. În alte 20 de aglomerări, apa uzată nu este tratată adecvat, iar în 30 de aglomerări, tratamentul nu este suficient de riguros.

Impactul asupra mediului și sănătății

Apele uzate netratate sau necolectate pot pune în pericol sănătatea umană și pot polua lacurile, râurile, solul, apele de coastă și apele subterane. Directiva europeană urmărește să protejeze sănătatea umană și mediul prin impunerea colectării și tratării apelor uzate urbane înainte de deversarea acestora în mediu.

Poluarea cu ape uzate poate duce la eutrofizarea corpurilor de apă, reducând biodiversitatea și afectând calitatea apei potabile. Prin urmare, este esențial ca statele membre să respecte cerințele directivei pentru a preveni aceste efecte negative.

Asistența financiară din partea UE

România și Bulgaria au beneficiat de finanțare substanțială din partea UE pentru tratarea apelor uzate urbane prin proiecte de politică de coeziune. În cazul României, aceste fonduri au ajuns la sute de milioane de euro.

Cu toate acestea, ambele țări au primit un grad mai mare de flexibilitate, inclusiv prelungiri, pentru a se conforma acestei directive. Din păcate, progresele au fost insuficiente pentru a evita acțiunea juridică actuală.

Responsabilitatea autorităților naționale

Comisia Europeană a trimis în trecut scrisori către Bulgaria și România subliniind situația gravă a colectării și tratării apelor uzate. Acum, Comisia consideră că cele două țări nu au făcut suficiente progrese.

Este imperios necesar ca autoritățile naționale să își asume responsabilitatea și să accelereze punerea în aplicare a sistemelor corespunzătoare de colectare și tratare a apelor uzate pentru a evita sancțiunile și a proteja sănătatea publică și mediul.

Tabel comparativ al situației

Posibile soluții și măsuri viitoare

Una dintre soluțiile viitoare ar putea fi implementarea unor sisteme individuale sau alternative atunci când sistemele de colectare comune implică costuri excesive. Aceste sisteme trebuie să asigure același nivel de protecție a mediului.

De asemenea, colaborarea mai strânsă cu experți și organizații internaționale ar putea facilita dezvoltarea unor strategii eficiente și sustenabile pentru gestionarea apelor uzate.

În fața acestei crize de mediu și juridice, cum vor răspunde România și Bulgaria pentru a proteja sănătatea publică și a se conforma cerințelor europene?

Sursă: Romania-insider