Peste 301 milioane de euro din PNRR au intrat în conturile României
România a primit vineri peste 301 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 a PNRR, aproape tot în granturi, iar ministrul Nazare cere evaluarea reformelor după efecte.
De
Ioana Stanciu
Vineri, 9 octombrie 2026, în contul României au intrat peste 301 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), bani pe care Comisia Europeană îi suspendase. Anunțul îi aparține lui Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, care l-a făcut printr-o postare pe Facebook, preluată de Digi24 și de HotNews, care a citat agenția News.ro.
Pe scurt
- 3 a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), bani pe care Comisia Europeană îi suspendase.
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorii de credite au primit de la ministru cererea de a actualiza aceste date și de a le aduna într-un singur loc.
- Ministrul vrea o analiză investiție cu investiție, care să arate ce a fost finalizat, ce efect a avut în economie, ce proiecte mai pot fi terminate și cât mai are România de plătit, din ce surse.
Cât s-a încasat și din ce fel de fonduri
Aproape întreaga sumă vine sub formă de granturi, adică bani care nu trebuie returnați. Ministrul a dat chiar el defalcarea, iar ea arată cât de mică este componenta de împrumut.
| Element | Valoare |
|---|---|
| Suma încasată din cererea de plată nr. 3 | peste 301 milioane de euro |
| Granturi nerambursabile | 298,6 milioane de euro |
| Împrumuturi | aproximativ 2,6 milioane de euro |
| Total încasat prin PNRR după această plată | aproximativ 13,27 miliarde de euro |
Potrivit lui Nazare, fondurile au fost recuperate după eforturi instituționale și după un dialog cu Comisia Europeană, în urma căruia România și-a îndeplinit angajamentele asumate. Cifra de 13,27 miliarde de euro este totalul strâns de țară prin PNRR de la începutul programului, cu plata de vineri inclusă.
„România a încasat astăzi peste 301 milioane de euro din PNRR.”
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor
De ce contează banii pentru buget
Ministrul spune că încasarea ajută direct la finanțarea deficitului bugetar și la administrarea lichidităților din conturile Trezoreriei Statului. În viziunea lui, fiecare euro atras din fonduri europene, mai ales din partea nerambursabilă, scade presiunea asupra finanțării bugetului și permite o folosire mai eficientă a resurselor publice.
Declarația nu spune cu cât se va reduce deficitul și nu numește proiectele care vor fi plătite din această sumă. Ea explică în schimb ce urmează la nivelul administrației.
Bugetul din 2026 și pregătirea celui din 2027
Bugetul în vigoare a fost construit cu ideea că România va atrage toate fondurile PNRR programate pentru acest an și că va cheltui, în paralel, sumele planificate pentru investiții și reforme. Pe măsură ce programul se apropie de închidere, Nazare consideră că imaginea trebuie actualizată: câți bani vor mai intra efectiv, ce s-a cheltuit deja, ce plăți rămân de făcut și ce investiții mai au nevoie de finanțare.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorii de credite au primit de la ministru cererea de a actualiza aceste date și de a le aduna într-un singur loc. Informațiile ar urma să stea la baza a două decizii:
- rectificarea bugetară din acest an;
- bugetul pe 2027, mai precis necesarul de finanțare, ordinea priorităților și obligațiile care vor trebui acoperite din bugetul național.
După Nazare, situația trebuie prezentată public, cu toate consecințele ei financiare, ca deciziile pentru anul viitor să aibă o bază completă și realistă. Bugetul pe 2027 ar urma să pornească de la trei repere: ce a obținut România prin PNRR, ce proiecte pot fi duse la capăt și ce cheltuieli își poate permite statul să finanțeze responsabil.
Reformele, judecate după efectele lor
Ministrul a insistat că măsurile din plan nu se pot evalua doar după bifarea lor pe hârtie. El a spus că „nu este suficient ca o reformă să fie îndeplinită formal” pentru ca o sumă să fie încasată. Contează dacă schimbările adoptate se aplică în practică, dacă produc efectele pentru care au fost asumate și cum influențează eficiența administrației, productivitatea economiei și sustenabilitatea finanțelor publice.
O atenție deosebită cere, în opinia lui, orice reformă care atinge cheltuielile permanente ale statului, funcționarea administrației sau competitivitatea economiei. Nazare a mai spus că o reformă nu ar trebui privită doar ca o obligație față de Bruxelles, ci ca o schimbare reală și durabilă pentru România.
În același timp, ministrul afirmă că țara trebuie să-și continue consolidarea fiscală fără să piardă capacitatea de a finanța investițiile care susțin creșterea economică. Asta înseamnă, în cuvintele lui, prioritizarea proiectelor, evaluarea rezultatelor și reforme care reduc presiunile structurale asupra bugetului.
Un alt punct vizează viitorul: odată cu următorul cadru financiar european, Nazare vrea să se treacă de la accentul pe absorbția banilor la o abordare ghidată de rezultate, impact economic și beneficii palpabile pentru cetățeni. Succesul PNRR, a mai scris el, nu se măsoară doar în miliardele încasate, ci și în reforme structurale și în investiții care măresc potențialul economic al țării.
Evaluarea cerută nu privește doar sumele. Ministrul vrea o analiză investiție cu investiție, care să arate ce a fost finalizat, ce efect a avut în economie, ce proiecte mai pot fi terminate și cât mai are România de plătit, din ce surse.
Imagine principală. Sursă: Wikimedia Commons. Atribuire: Avij. Licență: Public domain.
